RIBOT
Ribot (2.27.1952 - 04.28.1972) a fost un cal de curse Pur Sange Englez crescut in UK si antrenat in Italia, care este considerat de mulți a fi unul dintre cei mai mari cai din toate timpurile. Neînvins în șaisprezece curse, a castigat pe toate distanțele, de la 5 furlongi (1000 m) la 1 mila si 7furlongi (3000 de metri), în trei țări și in toate conditiile de pista. El a fost cel mai bun cal italian in varsta de doi ani in 1954, când cele trei victorii au inclus Gran Criterium. A câștigat primele sale patru curse din 1955 în Italia, înainte de a fi trimis în Franța, unde a castigat Prix de l'Arc de Triomphe. În anii următori el a fost chiar mai bun, înregistrând victorii la distante mari de ceilalti partanti in King George VI și Queen Elizabeth Stakes și Prix de l'Arc de Triomphe.
Ribot a fost apoi retras ca armasar pepinier unde s-a dovedit a fi un armăsar de succes. Performanțele descendenților lui Ribot l-au facut armasar campion în Marea Britanie și Irlanda de trei ori (1963, 1967, 1968).
Ribot a fost apoi retras ca armasar pepinier unde s-a dovedit a fi un armăsar de succes. Performanțele descendenților lui Ribot l-au facut armasar campion în Marea Britanie și Irlanda de trei ori (1963, 1967, 1968).
Ribot
a fost crescut de celebrul crescator italian, Federico
Tesio, care a crescut șase cai care au apărut în primele trei
generații de pedigree ale lui Ribot. Ribot
a fost nascut la National Stud in Newmarket la 27
februarie 1952. Tatal sau a fost Tenerani, un cal de curse italian remarcabil al cărui succes international cel mai notabil a venit atunci
când l-a învins pe campionul francez Arbar în 1948 in Goodwood Cup. Mama lui Ribot a fost Romanella, o iapa de succes, care a produs, de
asemenea, câștigătorul Premio Regina Elena Rossellina și câștigătorul
Premio Parioli Raeburn.
El
a fost descris ca fiind un "un murg de dimensiuni medii, cu un cap inteligent minunat
și un temperament perfect". Secretul succesului său a fost, probabil, marimea pieptului sau, inima și nu a fost o chinga la Dormello care să i se
potriveasca. Ca multi dintre cai lui Tesio, Ribot a fost numit dupa un artist-în acest caz, realistul francez Theodule-Augustin Ribot. Tesio, care l-a crescut, de asemenea, pe neînvinsul și prepotentul Nearco, nu a trăit să-l vadă pe Ribot devenind un campion. După moartea lui Tesio in mai 1954, Ribot a fost alergat de văduva lui Tesio, Donna Lydia și partenerul său de afaceri, Marchizul Mario Incisa
della Rocchetta.
Ribot a fost antrenat în Italia de către Ugo Penco și călărit de Enrico Camici. El a fost poreclit "Il Cavallo super," ceea ce înseamnă "super calul".
Cariera de curse
1954 sezonul de doi ani
În 1954 Ribot a început cariera de curse prin castigarea Premio Tramuschio pe 1.000 m, la San Siro la o lungime. El a câștigat apoi Criterium Nazionale pe 1,200m pe același hipodrom la două lungimi. El a încheiat sezonul alergand in Gran Criterium pe 1500m la San Siro. În această cursă Camici a încercat să o faca o cursă de așteptare și Ribot a câștigat restrictiv la un cap de Gail. În toate cursele sale ulterioare a condus fie de la început sau a alergat aproape de lideri.
În 1954 Ribot a început cariera de curse prin castigarea Premio Tramuschio pe 1.000 m, la San Siro la o lungime. El a câștigat apoi Criterium Nazionale pe 1,200m pe același hipodrom la două lungimi. El a încheiat sezonul alergand in Gran Criterium pe 1500m la San Siro. În această cursă Camici a încercat să o faca o cursă de așteptare și Ribot a câștigat restrictiv la un cap de Gail. În toate cursele sale ulterioare a condus fie de la început sau a alergat aproape de lideri.
1955 sezonul de trei ani
Ribot a fost neobișnuit de mic ca yearling, fiind poreclit "Il Piccolo" (micutul). Ca urmare el nu a fost înscris în curse, cum ar fi Premio Parioli și Derby Italiano. În 1955 a câștigat la Pisa, Premio Pisa la șase lungimi și apoi a castigat Premio Emanuelle Filiberto la San Siro cu 10 lungimi. Dupa o pauza pentru a-i permite recuperarea dupa o boala respiratorie, a castigat Premio Brembo la o lungime de Derain, iar Premiul Besana pe 2,400m cu 10 lungimi, din nou invingandu-l pe Derain, care a câștigat St Leger Italiano două săptămâni mai târziu.
În
octombrie a concurat în afara Italiei, pentru prima dată atunci când a concurat in Prix de l'Arc de Triomphe pe 2400 de metri pe Hipodromul Longchamp. Începând
de la cota de 9/1 a preluat conducerea devreme în linie dreaptă și a
câștigat la trei lungimi de Beau Prince. Conform rapoartelor de
presă, el a câștigat foarte usor, cu Camici nefolosind cravasa și netinandu-l in frau. Dupa
cursa a fost înconjurat de fotografi ca un star de la Hollywood. În cursa
sa finală a anului s-a întors în Italia, unde a câștigat Gran Premio del
Jockey Club la 15 lungimi de castigatorul anterior, Norman, pe o pista grea.
1956 sezonul de patru ani
Ribot a început la patru ani, cu trei victorii ușoare la San Siro. El
a câștigat Premiul Giulio Venino pe 2000 de metri la patru lungimi,
Premio Vittuone pe 2400 de metri la douăsprezece lungimi și Premio
Garbagnate pe 2000 de metri la opt lungimi fata de Grand Rapids. Apoi, el a concurat in cea mai importanta cursa din Italia weight for age, Gran Premio di Milano pe 3000 de metri, la San Siro. El a condus de la început și a câștigat la opt lungimi de Tissot.
În
luna iulie, Ribot a concurat în afara Italiei pentru a doua oară când a
fost trimis în Anglia pentru a concura in King George VI and Queen Elizabeth Stakes pe o mila si jumatate la Ascot
Racecourse. Alergand pe o pista moale, a inceput cu o cota de 2/5 favorit si a castigat la cinci lungimi de High Veldt și de Todrai. A paisprezecea victorie consecutiva a egalat recordul de dinainte de
război al campionului italian Nearco. Ribot apoi a revenit la Milano, unde a
castigat Premio del Piazzale pe 1800 de metri, castigand la opt
lungimi fata de urmatori printre care si castigatorul Premio Parioli, Magabait. În octombrie, Ribot s-a întors la Paris pentru-al doilea Prix de l'Arc de Triomphe. El
s-a confruntat cu concurenti mai puternici fata de 1955, inclusiv Talgo (Irish Derby), Tanerko, Fisherman, Career Boy, Master
Boing (Washington, DC International) și Oroso. Ribot
a preluat conducerea pe turnanta înainte de linia dreaptă și s-a indepartat de ceilalti
pentru a câștiga cu o marjă oficiala de șase lungimi de Talgo. Fotografiile sugerează că marja de câștig a fost mai mare de opt lungimi si jumătate.
Cariera de armasar pepinier
Retras din curse, Ribot a avut o cariera de succes ca armasar. În
cadrul unui contract de un an, a stat la ferma Lordului
Derby în Anglia. În 1959, el a fost sindicalizat pe un contract de
leasing pe cinci ani, la un cost de 1,35 milioane $ înainte de a fi
trimis în Statele Unite fiind o afacere atât de importanta încât la 1 iunie, 1959, Sports Illustrated a facut un articol despre ea.
Naravas pe pista de curse, Ribot a dezvoltat un temperament periculos și a trebuit să fie ingrijit de către cel mai puternic ingrijitor de la Darby Dan Farm in Lexington, Kentucky, unde a montat. Ribot a fost atât de teritorial că nu tolera prezenta altor armasari și o dată el a refuzat să se calmeze până cand o cireada de vaci a fost mutata pe un deal ca sa nu o mai vada.
Naravas pe pista de curse, Ribot a dezvoltat un temperament periculos și a trebuit să fie ingrijit de către cel mai puternic ingrijitor de la Darby Dan Farm in Lexington, Kentucky, unde a montat. Ribot a fost atât de teritorial că nu tolera prezenta altor armasari și o dată el a refuzat să se calmeze până cand o cireada de vaci a fost mutata pe un deal ca sa nu o mai vada.
Inițial, Ribot a fost închiriat de către Darby Dan să stea în Statele Unite, timp de cinci ani. După ce temperamentul său a iesit la suprafață, nici o societate de asigurare nu a oferit o polita pentru a acoperi transportul maritim înapoi în Europa. Un nou contract a fost elaborat, și Ribot a rămas în Statele Unite până la moartea sa. El este îngropat în cimitirul ecvin la Darby Dan, aproape de fiii săi Graustark și His Majesty.
El a fost armasar campion în Marea Britanie și Irlanda de trei ori (1963, 1967 și 1968). Descendenții săi europeni au inclus pe Molvedo și Prince Royal, ambii câștigători ai Prix de l'Arc de Triomphe; Ragusa, castigator al Irish Derby, St. Leger, King George VI and Queen Elizabeth Stakes și Eclipse Stakes. În America l-a produs pe Long Look, câștigător al Epsom Oaks; frații drepti Ribocco și Ribero, ambii castigatorii ai Irish Derby și St Leger; Boucher, câștigătorul din 1972 al St Leger; Tom Rolfe, câștigător al 1965 Preakness Stakes; Arts and Letters, câștigător al 1969 Belmont Stakes; și Graustark. Fiul lui Ribot His Majesty la produsul pe castigatorul Kentucky Derby și Preakness Stakes Pleasant Colony, și stra stranepotul sau Alleged, din fiul lui Tom Rolfe, Hoist The Flag, l-a urmat prin castigarea Prix de l'Arc de Triomphe în ani succssivi (1977 și 1978).
Pedigree
| Sire Tenerani (ITY) B.1944 |
Bellini (ITY) B. 1937 |
Cavaliere d'Arpino | Havresac |
|---|---|---|---|
| Chuette | |||
| Bella Minna | Bachelor's Double | ||
| Santa Minna | |||
| Tofanella (GB) Ch. 1931 |
Apelle | Sardanapale | |
| Angelina | |||
| Try Try Again | Cylgad | ||
| Perseverance | |||
| Dam Romanella (ITY) Ch. 1943 |
El Greco (ITY) Ch. 1934 |
Pharos | Phalaris |
| Scapa Flow | |||
| Gay Gamp | Gay Crusader | ||
| Parasol | |||
| Barbara Burrini (GB) Br. 1937 |
Papyrus | Tracery | |
| Miss Matty | |||
| Bucolic | Buchan | ||
| Volcanic (Family: 4-l)[1] |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu